Animalele sunt mai inteligente decât vrem să admitem

Pentru mulţi, răspunsul la întrebarea „care este cea mai inteligentă specie din lume?” este foarte simplu: oamenii. În realitate, răspunsul este mult mai complicat, conform unui articol publicat de Science Alert.

Frans de Waal, un primatolog la Universitatea Emory, a publicat o carte numită Are We Smart Enough to Know How Smart Animals Are? („Suntem suficient de deştepţi pentru a şti cât de deştepte sunt animalele?”). În aceasta oferă sute de exemple care arată inteligenţa surprinzătoare a multor specii, de la primate, câini, caracatiţe, corvide, lilieci şi multe altele.

• Test de cultură generală. Câți genunchi are un păianjen?
• O nouă specie necunoscută științei până acum ar putea trăi până la 3.000 de ani

Spre exemplu, cimpanzeii au o memorie de scurtă durată mai bună ca oamenii. Caracatiţele pot învăţa să deschidă sticle care au un sistem complicat de deschidere chiar şi pentru nivelul unor oameni. Câinii şi caii pot recunoaşte limbajul corpului.

Multe specii pot face lucruri pe care oamenii nu le pot face, spre exemplu liliecii pot „cartografia” spaţiul din jurul lor cu ajutorul ultrasunetelor.

De fapt, problema este modul în care a fost pusă problema până acum, fiind un model antropocentric prin excelenţă. Nu fiecare specie tinde să devină (inteligent) ca omul, ci mai degrabă fiecare „sistem de operare” este adaptat nişei ecologice.

Aşadar, experimentele şi aproape toată cercetarea ştiinţifică a cogniţiei la animale a fost bazată pe un sofism, dând o definiţie reducţionistă a inteligenţei care se baza doar pe procesele cognitive umane.

De Wall vorbeşte despre istoria plină de eşecuri a domeniului, descriind experimente unde cercetătorii au ajuns la concluzia greşită că, spre exemplu, primatele non-umane nu pot recunoaşte feţe, iar elefanţii nu folosesc unelte. De asemenea, relatează despre seriile de experimente efectuate eronat care ajungeau la concluzia că bebeluşii sunt mult mai inteligenţi ca puii de primate.

Testele de inteligenţă la câini s-au bazat mai degrabă pe cât de ascultătoare este o respectivă rasă, nu pe procese cognitive propriu-zise.

Într-o nouă era a cercetării cogniţiei la animale, există posibilitatea de a analiza o anumită specie în contextul său ecologic, văzând astfel că inteligenţa acestora este complexă. Spre exemplu, cimpanzeii au o organizare socială care dă posibilitatea unor „strategii sociale”. De Wall dezvăluie că „auzim de şobolani care îşi regretă propriile decizii, că ciorile îşi fabrică unelte, caracatiţe care recunosc feţe umane şi că maimuţele învaţă din greşelile altora. […] Vorbim despre cultură la animale şi despre empatia şi prietenia lor”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Oamenii devin tot mai proşti. Coeficientul de inteligenţă a scăzut cu 14 puncte în ultimul secol, spun cercetătorii

5 lucruri pe care natura le face mai bine decât oamenii. FOTO+VIDEO

Sistemul care va opri inteligenţa artificială dacă devine periculoasă

Situaţia IQ-ului în lumea animală: iată cine câştigă în 12 dueluri ale inteligenţei!